Fundatia Montessori Cluj

Filozofia Montessori

află mai multe despre sistemul care ne ajută să oferim experiențe educaționale extraordinare

Istoric

Filozofia Montessori vede educația ca pe o cale în pregătirea pentru viață. Rolul educației este acela de a veni în sprijinul copiilor de a se dezvolta până la maturitate. Fiecare individ se dezvoltă în mod independent și în ritmul propriu, iar educația Montessori încurajează acest lucru.

Acum aproape 100 de ani, Dr. Maria Montessori a descoperit dorința profundă cu care se nasc copiii: aceea de a interacționa cu mediul lor înconjurător. Ea a observat că acești copii înfloresc atunci când sunt lăsați să învețe liber, în propriul lor mod, într-un mediu pregătit. Ea a inițiat astfel o abordare radicală privind educația, bazată pe studiul științific al modului în care copiii cresc și învață și a proiectat un mediu educativ care să răspundă nevoilor de dezvoltare ale copiilor în permanentă schimbare. Educaţia Montessori are un scop ambițios: de a facilita dezvoltarea copilului într-un adult complet, confortabil cu sine însuși, cu societatea și cu umanitatea ca un întreg.

Abordarea Mariei Montessori s-a conturat din munca pe care Dr. Maria Montessori a realizat-o într-un cartier defavorizat din Roma anului 1907 cu aproximativ 60 de copii. La vremea aceea, Montessori era medic și avocat renumit pentru drepturile femeii, precum și profesor de antropologie la Universitate. Ea a fost pur și simplu uimită de ceea ce a descoperit că pot dezvălui copiii și a renunțat la o parte din lucrările sale, inclusiv la postul universitar pentru a se concentra pe lucrul și observarea copiilor mici.

Având la bază formarea ca medic, Maria Montessori a abordat munca ei cu copiii din punct de vedere științific, urmărind dezvoltarea lor, atât din punct de vedere fizic cât și mental. Concluzia ei a fost că acești copii sunt capabili să învețe singuri prin interacțiunea cu mediul înconjurător, lucru cu care știința de astăzi este de acord.

vintage montessori method

Capacitatea copilului de a învata singur nu s-a schimbat timp de cel putin 10.000 de ani

În următoarele cinci decenii, Maria Montessori, susținută de fiul și colaboratorul ei Mario, a continuat munca în ceea ce privește educația și a dezvoltat o abordare completă a educației de la naștere până la maturitate. Întreaga abordare este centrată în jurul descoperirii că, dacă au libertatea și mediul pregătit pentru a își satisface nevoile de dezvoltare, copiii pot învăța singuri.

Design-ul mediilor pregătite a evoluat și continuă să evolueze sub îndrumarea Asociației Montessori Internationale (AMI), înființat de Dr. Montessori în 1929. Conținutul a ceea ce învață copiii astăzi este cu totul diferit de ceea ce au învățat acum 10 de ani. Cu toate acestea, capacitatea copilului de a învăța singur, este un fapt psihologic al ființei umane care nu s-a schimbat timp de cel puțin 10.000 de ani.

Montessori in Romania

Românii nu au rămas straini de Montessori încă de la început.

Mulți români au mers la cursurile Mariei Montessori în străinătate și au audiat conferințele ei în diverse locuri ale lumii.

In 1934 delegația română a avut 20 de participanți la Congresul Internațional Montessori. În 1933 s-a înființat Asociația Constantin Rădulescu Motru, cu președinte de onoare Nicolae Titulescu, care era membru de onoare în AMI și membru de onoare ai educatorilor Montessori din Anglia.

De asemenea, exista gradinița Montessori “Casa Copiilor” din cartierul Grant din București. Georgeta Filitti, istoric român, a fost elev Montessori într-o școală elementară “Cuibul cu barză”, având educatoare instruite chiar de Maria Montessori. Prima grădiniță Montessori din București, pe lângă Institutul Pedagogic, a funcționat 1 an, între 1934 și 1935. Ilie Șulea Firu a fost numit în 1931 reprezentantul AMI în Romania. AMI a agreat înființarea unei alte asociații (ADEMR) în 2012, când președintele AMI a venit la București și a avut loc ceremonia de afliliere la AMI.

În 2007 s-au înființat  2 grădinițe Montessori autorizate de Ministerul Educației, la București și Timișoara. În februarie 2013 s-a înființat Montessori Institute of Bucharest (MIB), iar in mai 2013 a avut loc primul curs pentru asistenți. La momentul actual sunt peste 100 de educatori și învățători români certificați AMI.

Caracteristicile pedagogiei Montessori

Respect pentru sine, respect pentru ceilalți, respect pentru mediu

O sală de clasă Montessori oferă un mediu pregătit unde copiii sunt liberi să răspundă propriei tendințe de „a fi preocupați”. Mediul pregătit oferă elementele esenţiale pentru dezvoltarea optimă a copilului. Elementele cheie cuprind: copiii, pedagogul şi mediul fizic ce-i înconjoară, inclusiv materialele educaţionale Montessori.

Mediul Montessori este un spațiu ordonat, frumos amenajat, luminos. În clasă există rafturi, special create la dimensiunile copiilor, care le permit acestora accesul la materialele Montessori. Mesele, scaunele și de fapt tot mobilierul, sunt concepute la dimensiunile copiilor.

Gradiniță Montessori Cluj

Educatorul Montessori

Educatorul Montessori are rol de ghid, de a da copilului cheia pentru ca acesta să exploreze mai departe. Rolul lui principal este de a observa copilul și de a face prezentările potrivite fiecăruia. Prin aceste prezentări, copilul merge în propriul ritm de învățare, spre scopul final – dobândirea concentrării.

Varsta copilului

Mediile Montessori sunt concepute pe grupuri de vârste mixte, din considerentul că facilitează învățarea copiilor unul de la celălalt și dezvoltarea socială. Clasa Montessori este ca o mică comunitate oferind astfel posibilitatea copiilor de a se gestiona singuri. Spre exemplu, un grup de copii servește, prin rotație, masa de prânz pentru întreg grupul, S-a observat cum copiii mai mici învață, doar prin simpla observare a copiilor care lucrează cu materiale mai avansate.

În ciclul elementar, accentul este pus pe nevoia de socializare a copiilor, nevoie specifică vârstei de 6-12 ani, astfel că materialele și activitățile sunt gândite pentru lucrul în grupuri mici sau sub formă de proiecte cu diverse tematici.

Spre deosebire de etapa 6-12 ani, care se defineşte prin stabilitate, această a treia etapă se caracterizează prin labilitate fizică şi psihică, când avem de a face cu vârste dificile , vârstele marilor idealuri. Între 12 şi 18 ani apare sensibilitatea socială, în strânsă legătură cu dezvoltarea independenţei conştiente şi a autonomiei în cadrul relaţiilor sociale.

Formarea conştiinţei morale şi dezvoltarea independenţei conştiente şi a autonomiei în cadrul relaţiilor social constituie baza pentru activarea optimală a senzitivităţii sociale caracteristică acestei noi etape.

Nevoia de a-şi întări încrederea în sine se bazează pe recunoaşterea socială. Acum se dezvoltă atitudinea şi concepţia despre lume şi viaţă şi au loc numeroase manifestări de creativitate, originalitate şi motivaţionale

WhatsApp Image 2021-07-28 at 5.18.41 PM(1)

Materialele

Materialele sunt așezate cu atenție pe rafturi, în funcție de arie (de exemplu în mediul de gradiniță 3-6 ani ariile: viață practică, senzorial, limbaj și matematică) și au locul lor fix. Copiii sunt ghidați și încurajați să aleagă singuri materialele care le-au fost prezentate de către educator. Ei pot să lucreze cu acestea fie la masă, fie la un covor, pe care și-l desfășoară singuri pe podea.

Studii si cercetari care confirma concluziile dr. Montessori

Educația Montessori reprezintă educația pentru pace, pentru relația echilibrata dintre copil și adult care conduce mai departe la o lume pașnică și armonioasă. Association Montessori Internaționale (AMI) continuă astăzi munca începută de Maria Montessori, asigurând calitatea și standardele ridicate ale programelor de training pentru pedagogi, evaluând și aprobând materialele și mediile de lucru Montessori autentice.  

Pentru întreaga ei muncă, Dr. Maria Montessori a fost nominalizată de trei ori pentru primul Nobel. La Adunarea Generală UNESCO; unde a fost prezentă, Directorul General a afirmat referindu-se la Maria Montessori: „Avem în mijlocul nostru o persoană care a devenit simbolul marilor noastre așteptări privind educația și pacea mondială”.

Cercetările științifice confirmă că educația Montessori are nu doar avantaje academice, ci și avantaje din punct de vedere al dezvoltării sociale și emoționale a copiilor. Studii făcute în SUA arată că acei copii care au urmat o educație timpurie Montessori (ciclul 3-6 ani, 6-12 ani), au înregistrat în ciclul gimnazial rezultate semnificativ mai bune la matematică și științe comparativ cu copiii care au urmate alte programe școlare. (Dohrmann, K., “Outcomes for Students in a Montessori Program: A Longitudinal Study of the Experience in the Milwaukee Public Schools”, AMI/USA May, 2003)

De asemenea, studiile validează observațiile Dr. Maria Montessori despre modul copiilor de a învăța, confirmând: modul benefic de a învăța prin mișcare, efectul dăunător asupra motivației copilului atunci când există recompense exterioare, avantajele unui mediu pregătit și ordonat și beneficiile dezvoltării academice și emoționale atunci când copii au libertatea de a alege. (Lillard, A.S., Montessori: The Science Behind the Genius, New York: Oxford UP, 2005)

Comparând curicula mai multor metode educaționale, abordarea Montessori întrunește multe din criteriile esențiale pentru dezvoltarea funcției executive pentru o grupă de vârstă extinsă. (Diamond, A. & Lee, K., “Interventions Shown to Aid Executive Function Development in Children 4 to 12 Years Old,” Science 333:959-964 and Supporting Online Material, Aug. 19, 2011)

Adele Diamond, profesor în Dezvoltarea Neuroștiințelor Cognitive la Universitatea din statul Columbia Britanică (Canada), este unul dintre liderii privind cercetarea dezvoltării funcțiilor cognitive și susținător al pedagogiei Montessori. În lucrarea sa “The Evidence Base for Improving School Outcomes by Addressing the Whole Child and by Addressing Skills and Attitudes, Not Just Content.” Early Education and Development, 2:780-793 (2010), Adele susține că strategia cea mai eficientă de a atinge performanțele academice este de a de a hrăni și nevoile sociale, emoționale și fizice ale copiilor, așa cum se întâmpla în abordarea Montessori.

Alumni Montessori celebri

“I do not believe there is a method better than Montessori for making children sensitive to the beauties of the world and awakening their curiosity regarding the secrets of life.”  

Gabriel Garcia Marquez

Multe personalități au fost educate după modelul Montessori precum fondatorul Amazon, Jeffrey Bezos, fondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, sau Bill Gates. Alte personalități care au fost educate după abordarea Montessori (selecție):

  • Mark Zuckerberg, co-fondator Facebook
  • Katharine Graham, fondator/Editor Washington Post.
  • Gabriel Garcia Marquez, câștigător al premiului Nobel pentru literatură
  • Prințul William și Prințul Harry
  • Friedensreich Hundertwasser, architect
  • Andrew Lloyd Webber, compozitor
  • Hugh Grant, actor

Personalități care au ales educația Montessori pentru copiii lor (selecție):

  • Cher Bono, cântăreața și actrița
  • Yul Brynner, actor
  • Bill și Hillary Clinton, ex-președinte USA
  • Michael Douglas, actor

Întrebari frecvente despre filozofia si metoda Montessori

Clasa Montessori reprezintă un mediu pregătit de către adult pentru copii. Acesta conţine toate lucrurile esenţiale pentru o dezvoltare optimă.

Caracteristicile mediului pregătit sunt ordinea, frumuseţea, simplitatea și existența elementelor reale. Totul este adaptat la dimensiunile copilului astfel încât sa fie încurajată independența acestuia. Un adult calificat şi un grup de copii suficient de mare, de vârste diferite, reprezintă elementele vitale ale mediului pregătit.

Casa Copiilor este denumirea în limba română pentru „Casa dei Bambini” (italiană). Acesta este numele pe care Maria Montessori l-a dat primei grădinițe pe care a fondat-o în 1907.

Casa Copiilor este un mediu pregătit pentru copii cu vârste între 3 și 6 ani în care aceștia trăiesc și se dezvoltă.  Un spaţiu care oferă siguranță și în care există toate elementele necesare pentru o dezvoltare umană optimă.

Observând ani de-a rândul copii din toată lumea,  Maria Montessori a înţeles că atunci când sunt lăsați liberi, aceştia au un ciclu de activitate distinct, care este atât de previzibil încât poate fi chiar schematizat. Acest ciclu, cu 2 valori maxime şi o valoare minimă a concentrării atenției, are o durată de aproximativ 3 ore.

În şcolile Montessori, copiilor li se oferă 3 ore de activitate independentă, liber aleasă, neîntreruptă şi fără un program dinainte stabilit, perioadă în care aceştia se concentrează şi repetă până la împlinire.

Atunci când copiii mici fac o activitate care-i interesează, o vor repeta de nenumărate ori, aparent fără un motiv, şi se vor opri brusc, numai atunci când nevoia interioară care i-a împins spre acea activitate va fi satisfăcută.

Pentru a oferi posibilitatea desfăşurării unor cicluri de lucru lungi şi cu un grad mare de concentrare, metoda Montessori susține necesitatea unei perioade de lucru neîntrerupte de 3 ore.

Perioada copilăriei este îndelungată astfel încât copiii pot învăţa şi experimenta într-un mediu liber, fără presiune din partea adultului. Majoritatea specialiştilor în ştiinţe sociale numesc această activitate a copilului joc (ex. Vezi Groos, 1901), deşi Montessori prefera să denumească această activitate munca din copilărie.

Fără îndoială, copiii sunt serioşi atunci când se implică în acele jocuri care presupun satisfacerea nevoilor lor de dezvoltare şi în măsura în care li se oferă timp şi libertare, vor alege activităţi cu scop precis, nu frivole şi nerealiste.

Activitatea copilului mic este total diferită de cea a adultului. Atunci când lucrează, adultul îşi propune să atingă un scop şi se opreşte atunci când acest scop a fost atins. Pe de altă parte, copilul nu îşi propune atingerea unui scop exterior, atunci când lucrează, ci un scop interior. Astfel, copilul va repeta o activitate până ce acest scop interior este atins. Nevoia inconştientă de a repeta îl ajută pe copil să-şi coordoneze mișcările sau să deprindă o anumită abilitate.

Adultul pregatit din mediul Montessori nu predă în sensul tradiţional al cuvântului. Acesta îi arată copilului cum să lucreze cu diverse materiale, după care îl lasă să exploreze şi să experimenteze liber. Această acţiune poartă numele de prezentare. Pentru a fi eficientă, prezentarea trebuie făcută secvențial, cu mișcări exacte și lente, folosind un minim de cuvinte.

Una dintre caracteristicile metodei Montessori este faptul că în aceeaşi clasă lucrează împreună  copii de vârste diferite. Gruparea pe vârstă se bazează pe aparteneța la același plan de dezvoltare. Copiii între 3 – 6 ani sunt împreună în aceeași clasă de ciclu preșcolar, cei între 6 – 9 ani urmează ciclul primar I, iar cei între 9 – 12 ani urmează ciclul primar II. Deoarece lucrul este individual, copiii progresează în ritm propriu; între vârste există mai degrabă cooperare decât competiţie

O abordare progresivă logică şi corespunzătoare nivelului de dezvoltare a copilului. Mai întâi copilul lucrează cu materiale concrete care conţin o idee abstractă (ex. dimensiunea sau culoarea). În urma experienţei senzoriale cu materialele, copilul își însușește conceptele pe care acestea le transmit și treptat devine capabil să opereze cu ele în abstract. Doar pe măsură ce copilul se dezvoltă poate înţelege aceeaşi idee în formă simbolică.

Aceste materiale au fost create pentru a-l ajuta pe copilul mic în procesul de formare şi organizare a propriei inteligenţe. Fiecare material, având la bază considerente ştiinţifice, izolează o calitate existentă în lume, ca de exemplu, culoarea, dimensiunea, forma, etc., iar această izolare va focaliza atenţia copilului asupra unei singure calități.

Prin folosirea repetată a materialelor senzoriale copilul începe să-şi formeze idei clare și abstractizări. Ceea ce nu poate fi explicat doar prin cuvinte este învăţat de către copil prin experienţa oferită de activitatea cu materialele senzoriale.

Unul din cele patru domenii de activitate din mediul pregătit al clasei Montessori. Exerciţiile de viaţă practică reproduc simple activităţi casnice de zi cu zi: măturatul, ştergerea prafului, spălatul vaselor, si altele.

Aceste activităţi cu scop precis au menirea de a-l ajuta pe copil să se adapteze noii comunităţi, să înveţe să se auto-controleze, şi să înceapă să se simtă membru activ al unui grup social. Pe măsură ce lucrează cu mâinile, intelectul său se dezvoltă iar personalitatea sa se armonizează, deoarece corpul şi mintea îi funcţionează ca un tot unitar.

Unul din aspectele vieţii practice. Scurte lecţii care ilustrează un comportament social pozitiv care îl vor ajuta pe copil să se adapteze vieţii de grup şi îi vor oferi cunoştinţe legate de comportamentul acceptabil în societate – informaţii practice folositoare atât la şcoală, cât şi în afara ei.

Din primele zile în clasa Montessori, copiilor li se dă posibilitatea să asculte istorisiri adevărate povestite deosebit de atractiv, despre subiecte cunoscute. Cântecele, poeziile fac parte din viaţa de fiecare zi a clasei.

Profesorul exemplifică arta conversaţiei şi îi ascultă respectuos pe micii interlocutori. Admirarea unor cărţi frumoase cu imagini atrăgătoare şi reale constituie, de asemenea, un aspect/o parte a prețuirii limbajului.

Vocabularul copilului mic se îmbogăţeşte exponenţial între 3 – 6 ani. Pentru a satisface această foame naturală pentru cuvinte, este introdus vocabularul pentru biologie, geometrie, geografie, si aşa mai departe, precum şi cuvinte legate de însușirile materialului senzorial. Mintea absorbantă a copilului înmagazinează toate aceste cuvinte noi „în mod rapid şi cu o inteligenţă aparte” (Montessori, 1946,p.10).

Mulţi copii cunosc alfabetu,l dar nu au analizat sunetele din care sunt formate cuvintele şi nici nu-și dau seama că un cuvânt este compus din sunete diferite (conștientizarea fonemelor).

De la vârsta de 2 ani (din momentul în care copilul vorbeşte fluent) jocurile cu sunete îi fac să îşi dea seama de existenţa suntelor în cuvinte. În Anglia, se foloseşte poezioara „I spy”  –  (observ cu coada ochiului). Este pronunţat sunetul literei şi nu numele literei.

Corelată cu ideea minţii absorbante (Haines, 1993), această calitate constituie o capacitate specială a copilului, care se poate numi capacitate de adaptare. Aceasta reprezintă procesul prin care copilul foloseşte mediul în care se află pentru propria dezvoltare şi devenind astfel astfel parte a mediului. Copilul absoarbe cultura unui loc şi timp anume, asimilând în totalitate spiritul, obiceiurile, ambiţiile/aspiraţiile şi atitudinile unei societăţi, prin simpla vieţuire în acea societate.

De fapt, este vorba de auto-disciplină. Disciplina într-o clasă Montessori care funcţionează corect nu este rezultatul controlului exercitat de profesori sau al recompenselor și pedepselor. Ea vine din interiorul fiecărui copil care devine capabil să-și controleze conduita şi să facă alegeri pozitive în privința propriilor acțiuni. Auto-disciplina este în strânsă legătură cu dezvoltarea voinţei.

Toţi copiii se nasc cu o minte matematică, adică au o înclinaţie spre a învăţa lucruri care să le sporească capacitatea de a fi exacți şi ordonaţi, de a observa, de a compara şi de a clasifica.

Oamenii au tendinţa naturală de a calcula, de a măsura, de a raţiona, de a abstractiza, de a imagina şi de a crea. Această parte vitală a inteligenţei trebuie ajutată şi direcţionată pentru a se dezvolta şi pentru a funcţiona. Dacă matematica nu face parte din experienţa copilului mic, subconştientul său nu o va accepta mai târziu.

În mod natural copiilor le plac activitățile dificile care să le solicite abilitățile şi să le dea sentimentul creșterii propriilor puteri. Radiază atunci când fac un efort maxim. De exemplu, un copil firav va încerca din răsputeri să ducă o tavă mare cu pahare pline de suc sau să împingă o roabă grea.

Dacă vor fi lăsaţi să-şi imagineze o problemă, copiii de şcoală preferă mai degrabă să se chinuie cu un calcul mai dificil grea (I+2+3+4 … +10)x5, decât să repete adunări 3+5 =…. şi 6+2….

Comportamente adesea întâlnite la copii, rezultate în urma unor obstacole apărute în dezvoltarea lor normală. Aceste comportamente pot fi considerate ca fiind negative (copil timid, copil agresiv etc) sau pozitive (copil pasiv, copil tăcut). Deviațiile dispar în momentul în care copilul începe să se concentreze asupra unei activităţi pe care a ales-o liber.

Dezvoltarea omului este adesea departe de a fi lentă şi constantă; achizițiile devin vizibile dintr-o dată, în mod neașteptat, cu efect exploziv. Asemenea explozii de învăţare reprezintă manifestarea bruscă în exterior a unui lung proces de dezvoltare interioară. De exemplu, explozia vorbirii în jurul vârstei de 2 ani reprezintă rezultatul multor luni de pregătire interioară şi dezvoltare mentală.

Atunci când copilul mic are în mod repetat posibilititatea de a atinge perioade de concentrare spontană asupra unei activităţi pe care a ales-o singur, el va începe să prezinte caracteristicile unei dezvoltări normale. Copilul este pasionat de muncă, ancorat în realitate, iubitor de linişte şi de lucru individual.

Copiii normalizaţi sunt mai fericiţi: entuziaşti, generoşi şi doritori să-i ajute pe ceilalţi. Ei îşi aleg activităţile în mod constructiv, iar felul în care lucrează reflectă nivelul lor de dezvoltare.

Unul din fenomenele observate în Casa Copiilor din toată lumea este faptul că, în jur de ora 10:00 dimineaţa, copiii par să nu mai fie interesaţi de ceea ce fac, devin dezordonaţi şi nivelul de zgomot din clasă creşte. Copiii par să fie obosiţi. Totuşi, dacă educatoarea înţelege că este, pur şi simplu, vorba de o falsă oboseală, copiii vor continua să lucreze şi vor lucra chiar mai bine decât înainte.

Trimite pagina prin social media

Admitere

Primul pas este consultarea cu atenție a site-ului nostru și informarea despre Montessori din sursele sugerate de noi în secțiunea Despre filozofia Montessori

Recomandarea noastră este ca varsta copilului sa fie de maxim 2 ani, astfel încât copilul să petreacă timp în cadrul comunității 1-3 ani înainte de ciclul Montessori de 3 ani in mediul de 3-6 ani. 

Fiind singura instituție de învățământ, grădiniță și școală Montessori din Cluj-Napoca, acreditată de Ministerul Educației Naționale și de Comisia Națională de Alternative Educaționale avem o responsabilitate imensă de a rămâne cei mai buni ca și deschizatori de drumuri în educația Montessori autentică.

Link-uri utile

Contact Montessori Cluj

Fundația Montessori Cluj
Str. Brașov, Nr.33, Cluj-Napoca
Tel: 0758 633 664
E-mail: schule@montessori-cluj.ro
Locațiile noastre sunt:
Str. Brașov, nr. 33, Cluj-Napoca
Str. Nicolae Draganu, nr. 1, Cluj-Napoca
Str. Nicolae Draganu, nr. 3, Cluj-Napoca
Str. Becaș, nr. 20 – 22, Cluj-Napoca

Drepturi de autor © 2021 Fundatia Montessori Cluj.